Raiul tiganilor cuprinde aproape numai lucruri materiale.
„pietre scumpe si margele”
„in loc de nasip si tarana,
Tot graunta da-aur...”
„raiuri da lapte dulce pa vale
Curg acolo si da unt paraie”
„tarmuri-s da mamaliga moale”
„dealuri si coastele toate
Sunt da cas, da branza , da slanina”
„Tiganiada” a fost realizta in prima forma in ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea.
Este prima si cea mai importanta epopee din literatura romana, comparabila cu modelele din literatura universala. Actiunea se desfasoara in timpul lui Vlad Tepes, care in lupta de aparare a independentei Tarii Romanesti, incearca sa-i adune si sa-i inarmeze pe tigani pentru a nu fi folositi de dusmani drept iscoade.
„Tiganiada” reprezinta primul moment de intelegere a fenomenului literar. Originalitatea operei consta in sinteza realizata intre dezbaterea ideologica si satirizarea societatii. In ciuda formatiei teologice a lui Deleanu, dominanta gandirii si structurii sale este laica si literar artistica.
„Tiganiada” este prima manifestare de prestigiu a literaturii romane si ramane originala prin infuzia ideologica, prin meditatia asupra conditiei umane.
„Tiganiada” constituie o imbinare intre eruditia literara, istorica si filozofica si mentalitatea taraneasca.
Tiganiada – cantul 10
Oratorul Baroreu, sustine monarhia ca mijloc de guvernamant al tiganilor. Una dintre ideile sustinute de acesta este aceea a existentei unei puteri detinute de o persoana prin care sa guverneze asupra poporului „Randuiala-i buna pentru hai mari (zicea) ce in frau tin pa hai maici”. Pe de alta parte ideea de egalitate pare mult mai corecta asa cum reiese din fragmentul „Adeca sa fim toti de preuna , tarani sau boieri far’osabire; asta-i randuiala ha mai buna!... toti avem ahalas trup si fire” – monarhul e ca un parinte, traieste pentru supusi.
Monarhia asigura eficienta, monarhul este responsabil si bun, apara si mangaie , in democratie statul nu functioneaza.
Slobozan apara republica. Aici toti se pot dezvolta si sunt egali, monarhul nu poate controla tot el este subiectiv.
