Testament

Titlul este unul anticipativ.

Negatia cu care incepe textul accentueaza valoarea bunului mostenit. Inca de la inceput ne dam seama ca Arghezi face din poezie o profesie de credinta. In conceptia argheziana, orice carte instituie un cult al stramosilor, fiind forma cea mai inalta de oglindire a spiritualitatii unui popor. Cartea reprezinta evolutie „de la strabunii mei pana la tine”, ea reprezinta un bun creat si in intentia de a ramane prin urmasi.

Inca din prima strofa este evidentiat caracterul confesiv. Adresarea directa „Cartea mea-i fiule o treapta” marcheaza o incarcatura afectiva deosebita si sugereaza datoria urmasilor de a continua opera infaptuita de stramosi.

Termeni precum „rapi si gropi adanci” anticipeaza estetica uratului, iar versul „suite de batranii mei pe branci” exprima sacrificiul generatiilor anterioare. De aceea cei care vin, au datoria morala de a pastra, respecta si innobila opera.

A doua strofa marcheaza continuarea adresarii directe din prima strofa: O intreaga istorie de umilinte „robilor”, poetul se va transfigura din poezie si se va transfera catre cititorul, continuatorul, viitorul creator. Poetul aseaza cartea la capatul civilizatiei.

Versul „De osemintele varsate-n mine” accentueaza ideea mostenirii de la stramosi.

A treia strofa marcheaza evolutia spirituala, progresul de la munca fizica la activitate intelectuala. Poezia este asadar un proces de purificare a cuvintelor.

„Le-am prefacut in versuri si-n icoane” accentueaza importanta si puterea deosebita pe care o are cuvantul in conceptia argheziana.

Cuvantul este omnipotent, mangaie sau pedepseste.

„Am luat cenusa mortilor din vatra\ Si am facut-o Dumnezeu de piatra” – sublinieaza valoarea deosebita o strabunilor, a istoriei, ea reprezentand temelia generatiilor viitoare. Stramosii vegheaza asupra urmasilor care au datoria de a continua ce au inceput ei.

Vioara reprezinta arta care aduna durerea surda si amara. Stapanul face referire la asupritori. Durerea ascultata de stapani, iar strabunii se razvrateau prin cuvinte.

Creatia apare ca o transfigurare a realitatii „Durerea noastra surda si amara”, „Biciul rabdat”, „Rodul durerii de vecii intregi”. Toate devin in poezie „cuvinte potrivite”, „versuri si icoane”, „frumuseti si preturi noi”.

Poezia este mijloc de atenuare a suferintelor de razbunare; poezia mai este si rod al strabunilor. Estetica uratului este reflectata prin „ciorchine de negi”.

Poezia desemnata prin termenul „Domnita” reflecta durerile generatiilor anterioare, ca suferind in cartea poetului. Poezia inseamna deopotriva „Slova de foc”( poezia sub controlul total al inspiratiei, al harului, al trairilor nemijlocite) si „Slova faurita” ( truda, munca, versul elaborat, cuvantul potrivit).

„Robul a scris-o, Domnul o citeste” – accentueaza supunere poetului in fata cititorului.

La nivelul limbajului se constata o imbinare a termenilor arhaici „hrisov”, „plavani”, „usure” cu termeni ce reflecta estetica uratului „rapi”, „negi”, „gropi”, „bube” fapt ce il individualizeaza pe Arghezi si determina critica literara sa afirme aproape in unanimitate iesirea de sub influenta lui Eminescu.

Figuri de stil- Arghezi foloseste epitete „rapi si gropi adanci”, metafore „slava de foc”, „Dumnezeu de piatra”, enumeratie „bube, mucegaiuri si noroi”, comparatia „Stapanul ca un tap injunghiat”, inversiune „Dulcea lui putere”, elemente de prozodie: inegalitatea strofelor si a masurii.

Poetul nu isi propune o transformare ce vizeaza mai multe niveluri.

  1. Nivelul substantei poetice („Din bube, mucegaiuri si noroi”)
  2. Nivelul instrumentelor imaginatiei poetice („Sa schimbam .... Sapa-n condei si brazda-n calimara”)
  3. Nivelul semnificatiilor pe care le dezvolta cuvantul in contexte noi. Obsedanta cautare a lui Eminescu („Unde voi gasi cuvantul ce exprima adevarul” – Scisoarea a II-a) isi gaseste rezolvarea la Arghezi: cuvintele potrivite sunt gasite prin desfiintarea barierelor dintre urat si frumos, cuvinte poetice si apoetice.


Acesta viziune il apropie de poetul francez Charles Baudelaire, initiatorul esteticii uratului.

Dumitru Micu: se constata o mare diversitate a operelor argheziene, faptul de a nu semana cu ea insasi, de a se innoi necontenit fara a-si instraina caracterele specifice.

Zbuciumul cautarii raspunsurilor la intrebari grave sufletesti insoteste permanent efortul de innoire artistica.

Estetica uratului rastoarna aparentele spre a restabili estetica si etica umanitatii damnate.

Volumul „Cuvinte potrivite” cuprinde de la accente simboliste si traditionaliste pana la reflexele eminesciene in elegiile erotice.

Arghezi considera ca limbajul are in strafundurile sale, resurse nebanuite, forte semantice si expresive inepuizabile pe care creatorul de frumos poetic trebuie sa le scoata la suprafata.

Testament aduce in peisajul poeziei romanesti o materializare a viziunilor poetice, o „osmoza intre spiritual si meterial”- G. Calinescu.

„Cuvinte de argou si cuvinte inveninate, cuvinte bolnave sau abjecte, patrunse de venin, putrede, jegoase, oribile sau imateriale se imperecheaza intr-o limba unica de un pitorec si de o forta sugestiva extraordinara”- Manolescu.

Universul reprezinta totalitatea corpurilor si relatiilor cosmice.
Junimea este o societate infiintata in 1863 la Iasi. Fondatori: Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Iacob Negruzzi, Theodor Rosseti.
Top