Poporanismul este un curent politico-ideologic, cu implicatii estetice si litarare, activ la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui de al XX-lea. Organe de presa principale: „Evenimentul literar” (1893-1894) si „Viata romaneasca” (1906-1916). Pentru Garabet Ibraileanu, poporanismul nu era decat prelungirea si revitalizarea in noi conditii istorice a miscarii de autohtonizare a culturii, de indrumare a ei spre viata poporului, spre folclor, spre traditiile nationale. El se referea, precis, la taranism. Ceea ce Ibraileanu numeste poporanism, este, in esenta, democratism taranist. Conceptia sa exclude totodata romantismul paseist si idilizant.