Luceafarul

A fost publicat in 1933 la Viena. Poezia a fost considerata o creatie suma a formelor, acest statut fiind determinat de hibridizarea formelor (amestecul genurilor si speciilor literare este o trasatura specifica romantismului).

Pastel, idila, satira, elegie, meditatie, poezie alegorica.

Imbinarea genului epic, liric si dramatic. De altfel „Luceafarul” a fost considerat o sinteza a creatiei eminesciene, atat in planul tematic cat si in planul motivelor literare.

Principalele teme: natura, iubirea, si conditia genului.

Principalele motive: zborul cosmic, geneza, regeneza, motivul demiurgului arhitect divin al lumii, motivul lunii, motivul marii, motivul florilor de tei, motivul codrului.

Structura: 98 strofe

 

Compozitie:

- Prima secventa= dorul de luceafar

- A doua secventa= prima metamorfoza a luceafarului

- A treia secventa= a doua metamorfoza a luceafarului

- A patra secventa= iubirea dintre Catalin si Catalina

- A cincea secventa= dialogul lui Hyperion cu Demiurgul

- A sasea secventa= detasarea luceafarului de soarta Catalinei

 

Influente din folclor: sursa de inspiratie (materia genetica)- basmele („ Fata-n gradina de aur” si „Miron si frumoasa fara corp” ); mitul zburatorului (metamorfoza, motivul noptii, motivul visului); comuniunea omului cu natura (personificarea si umanizarea luceafarului).

Antiteza intre elementele naturale si elementul artificial accentueaza singuratatea fetei de-mparat: „umbra falnicelor bolti”- „zare”, „miscatoarele carari”- „mari”

 

INFLUENTA FILOZOFICA

Desi Eminescu nu a avut un sistem filozofic propriu, el ramane un mare poet filozof care a preluat din diferite sisteme si orientari filozofice, conform structurii sale sufletesti.

Din filozofia lui Schopenhauer preia ideea geniului vazut ca fiinta superioara celorlalti datorita capacitatii de obiectivare prin care poate sa inteleaga esenta universului spre deosebire de omul obisnuit dominat de egoism, instinctualitate, vointa oarba de a trai.

Geniul nu poate fi fericit pe pamant datorita luciditatii sale. Desi neferecit geniul poate ascede la nemurire eliberandu-se astfel de suferinta prin contemplatia artistica (realizarea unei arte) si prin asceza (resemnare, renuntare la orice legatura cu lumea).

De la Kant preia principiul relativitatii timpului si spatiului. Conform filozofiei lui Kant, cunoasterea fiind subiectiva, spatiul si timpul nu ne sunt accesibile in valorile lor absolute ci numai in functie de sistemul de referinta in care ne incadram.

Din filozofia renasterii, Mihai Eminescu transfigureaza artistic conceptul de arheu (entitate eterna care se intrupeaza intr-un sir nesfarsit de indivizi intr-un mod simultan).

Din filosofia greaca preia conceptul platonician al arhetipurilor. Platon considera ca exista o lume reala, relativa (se bazeaza pe cunoasterea senzoriala) si o lume ideala bazata pe cunoasterea spirituala. Catalina reprezinta tipul omului obisnuit a carei frumusete este ilustrata prin atribuirea unor trasaturi angelice „ cum e fecioara intre sfinti”.

Filozofia sustine ca lumea reala este o copie imperfecta a lumii ideale.

George Calinescu interpreteza erotica eminesciana prin prisma arhetiputilor platoniciene.

Tot din filozofia greaca preia conceptul de ataraxie (stare de perfecta liniste sufleteasca dobandita prin eliberare de patimi prin atitudine de indiferenta si rascoala).

Influenta filozofiei indice:

Principalele surse „Vedele” si „Upanisadele”

Din „Vede” preia ideea cosmogoniei (nasterea universului si disparitia acestuia –geneza si apocalipsa). Lumea s-a nascut din conjugarea a doua principii cosmice, factorul masculin care este ascuns si activ, considerat impuls primordial al vietii si factorul feminin care este un principiu material identificat cu insusi haosul primordial.

Din „Upanisadele” preia ideea manifestarii unicului in multiplu.

Conditia geniului se manifesta in cazul personajului Luceafarul, deoarece este vazut ca o fiinta superioara capabila sa inteleaga esenta universului, cum ar fi principiul relativitatii timpului si spatiului facandu-se diferenta intre timpul terestru „ Pierind mai multe zile” si cel cosmic „Si cai de mii de ani treceau in tot atatea clipe”.

Tot din acest punct de vedere se evidentiaza superioaritatea lui Hyperion fata de oamenii care „doar dureaza-n vant”, „au stele cu noroc. Si prigoniri de soarte”, in comparatie cu nemurirea Luceafarului „Noi nu avem nici timp, nici loc. Si nu cunoastem moarte”.

De dragul Catalinei, dezvolta o vointa oarba de a trai „ Da, ma voi naste din pacat”, insa din pricina luciditatii sale nu poate fi fericit pe pamant. Se resemneaza prin renuntare la orice legaturi cu lumea, aceasta fiind dragostea Catalinei.

Entitatea eterna, care se intrupeaza in mai multe cazuri simultan, reprezentand insa aceeasi persoana dar cu diferite masti. Hyperion face parte din lumea ideala bazandu-se pe cunoasterea spirituala, iar in lumea reala bazata pe cunoasterea senzoriala intalnim oameni, muritori de rand, din care face parte si Catalina. Legatura celor doua lumi se realizeaza prin intermediul visului in care Hyperion, sub forma Luceafarului, o intalneste pe Catalina ca fata de-mparat.

Mihai Eminescu apartine romantismului pasoptist, iar opera sa „Luceafarul” este o sinteza a creatiei.

Temele abordate: iubirea, natura si geniul conturate prin motive specifice.

 

Motive literare:

· iubirea – visul nocturn

-influenta folclorica in planul erotic (mitul zburatorului)

-influenta filozofiei platoniciene (doua lumi)

· natura: codrul, marea, luna, florile de tei.

· Geniul- influenta Schopenhaueriana

 

Personaje lirice: personaje exceptionale in imprejurari exceptionale.

Catalina prin unicitate, aspiratie spre absolut, nostalgia, solitudine, suferinta din iubire, accentul pus pe semtiment nu pe ratiune prin instinctualitate.

Luceafarul- fiinta eterna, se metamorfozeaza, solitudine, inadaptat( din discutia cu Demiurgul), suferinta din iubire.

Catalin- „Baiat din flori “ nascut dintr-o iubire interzisa, accentul pus pe semtiment nu pe ratiune prin instinctualitate.

 

Figuri de stil:

- Antiteza (Catalina-Luceafarul)

- Metamorfoze (inger, demon)

Opozitia dintre fata de-mparat si Luceafar.

Universul reprezinta totalitatea corpurilor si relatiilor cosmice.
Junimea este o societate infiintata in 1863 la Iasi. Fondatori: Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Iacob Negruzzi, Theodor Rosseti.
Top