Sate
Peisaj si habitat.
La inceputul Evului Mediu, padurile ocupa suprafete foarte mari. Asezarile sunt putine si de mici dimensiuni. In secolele XI- XIII in Occindent padurile se restrang pentru ca se produce colonizarea rurala si defrisari masive.
In Romania padurile raman semnificative pana in secolul al XIX. Asezarile sunt foarte putine, mai numeroase in zonele de deal. Transilvania este mai bine populata, datorita colonizarii sasilor adusi din secolul al XI de unguri.
Locuinte.
In spatiul romanesc predomina bordeiele pana la 1900. Bordeiul ca locuinta este ideal pentru acea vreme din mai multe motive; unul dintre aceste motive este starea economica precara a satenilor, un altul este clima de care satenii se puteau proteja mai bine intr-o locuinta semiingropata ce ofera mai multa caldura. Pana tarziu, aproximativ secolul al XVIII, satele erau itinerante (calatoare) pentru ca taranii erau apasati de tot felul de dari si le era mai simplu sa se mute (bordeiele erau mai putin vizibile) sau epuizau pamantul cu agricultura dupa care plecau.
Demografie
La inceputul Evului Mediu (inainte de anul 1000) Europa si Romania erau slab populate, aproximativ 38 milioane de locuitori. Pana in 1340 populatia Europei se dubleaza (inainte de marea ciuma care a insemnat un dezastru demografic ce a durat vreo 2, 3 ani).
Dupa marea ciuma, refacerea este lenta dar constanta. Estimari: 1340 – 74 milioane de locuitori, 1450 – 55 milioane de locuitori, 1600 – 100 milioane de locuitori, 1800 – 200 milioane de locuitori. In Romania in 1000 populatia era estimata la 1 milion de locuitori. In 1450 Romnia are aproximativ 2 milioane de locuitori, la 1800 populatia a crescut pana la 4 milioane. Romania a fost mai putin atinsa de marea ciuma datorita raritatii asezarilor omenesti si populatiei putine.
Economie, utilaje, alimentatii
Economia este agrara. La inceput (catre 1000) economia este itineranta. In Romania agricultura se fixeaza tarziu pentru ca si satele se fixeaza tarziu ( pe cand in Europa agricultura este fixata in secolul al XI-lea in Romania acest lucru se intampla secole mai tarziu). Romania a suferit si un decalaj privind progresul tehnic. La 1000- 1300 in apus se manifesta secole de progres prin care se generalizeaza grapa (instrument de faramitat pamantul dupa arat), apare potcoava, apar sistemele de inhamare, apare plugul.
Randamentul agricol este slab in Romania mai ales in secolul de presiune fiscala (secolele XVII-XVIII). Se cultivau cereale si se cresteau animanle, legumele se cultivau mai restrans, vita de vie cultivata mai riguros (pentru ca nu se supunea monopolului otoman in schimbul comercial).
Structurile sociale
Si aici Romania are decalaje fata de Occident.
Taranii
In Occident taranimea libera dispare aproape in totalitate imediat dupa anul 1000, fiind aservita. Tot in Occident secolele XIV-XV are loc eliberarea din serbie. Serbul (iobag in Romania) – taran dependent de pamant lipsit de libertate personala.
In Romania, taranimea libera organizata in obsti (comunitati satesti) se mentine in numar semnificatif pana tarziu (secolele XV- XVI). Taranimea libera se identifica prin mosneni in Tara Romaneasca si razesi in Moldova.
Aservirea nu are amploarea din Occident producandu-se mai tarziu cu cateva secole ( XV, XVI, XVII). In timpul lui Mihai Viteazul se ia o decizie nefavorabila pentru tarani ( nu se mai puteau muta) datorita bataliei de la Calugareni si navalirii tatarilor, taranii paraseau mosiile. Taranii aserviti sunt rumanii in Tara Romaneasca, vecinii in Moldova, iobagii/jelerii in Transilvania.
Redobandirea libertatii este un proces tarziu (fata de Occident) si dificil care incepe cu reformele lui Constantin Mavrocordat (1746-1749) si Iosif al II-lea 1785 in Transilvania (despot luminat)-> imparat al Austriei => a desfiintat iobagia.
Boierii – sunt diferiti ca avere, ei sunt uniti prin privilegii (mai timpuriu in Transilvania). Au acces la functii (dregatorii) si sunt scutiti de impozite.
Constantin Mavrocordat a clarificat statutul boierilor: era boier cel care detinea o slujba in aparatul de stat -> se produce o inflatie (creste numarul dregatoriilor/ slujbelor).
Vanzarea slujbelor a facut ca ele sa fie practic lipsite de continut si sa devina simple ranguri sau titluri in ierarhia boiereasca, nobiliara. Desfiintarea rangurilor s-a produs abia la mijlocul secolului al XIX-lea.
Targuri si orase
Europa - caracteristici: la inceputul Evului Mediu = puternic declin al vietii urbane => putine orase romane supravietuiesc in Europa; cele care au rol administrativ sau episcopal. In jurul anului 1000 are loc o renastere – creste populatia si au loc inovatii tehnice.
In Europa multe orase au autonomie (recunoastere prin arta). Orasele au ziduri de aparare, strazi stramte cu orientare radiara.
Romania - caracteristici: dupa 271 viata urbana dispare => aparitia orasului este un fenomen Medieval. Peste Carpati apare mai tarziu (secolele XIII-XIV) din cauze externe; exemplu: colonizarea sasilor in Ardeal si chiar in unele orase extracarpatice. Cauze interne: dezvoltarea rurala => transformarea unor sate in targuri, formarea statelor medievale. Multe dintre orasele din spatiul roman sunt targuri. Nu au centru, ziduri, presarate cu petice de verdeata, locuitorii sunt desprinsi total de viata rurala (au gradini, livezi), sunt nesistematizat, sunt centrate pe consum. Se face diferenta intre orasele din Transilvania (infiintate de sasi) si cele din Tara Romaneasca.
Structurile sociale in Europa si Romania
Populatia eterogena (vechii detinatori ai puterii, episcopi, seniori, cavaleri). Mari negustori, burghezi in vestul Europei si in Transilvania. Categorie mijlocie (mici meseriasi si negustori de tot felul). Exista si populatie de jos formata din ucenici, tarani dezradacinati, cersetori, prostituate, hoti. Mestesugarii si negustorii sunt organizati in bresle si ghilde ( in Europa si in mare masura si in Romania).
Conducerea urbana
In Apus exista autonomie. Orasele aveau toata libertatea in luarea deciziilor. In Romania exista anumite institutii autonome (un primar in Tara Romaneasca, primar de judet; soltuz in Moldova; exista consiliu/ sfat). Parcalabul este un reprezentant al domniei se suprapune peste acestea.
