Etnogeneza romaneasca
Geto-dacii, ramura nordica a tracilor. Impartiti in triburi => uniuni tribale=> stat. In mileniul 1 i.Hr. geto-dacii se individualizeaza. Strabon „getii si dacii vorbesc aceeasi limba”.
Geti- denumire data de greci. Daci denumire data de romani.
Burebista 82 - 44 i.Hr. a unit toti getii intr-o monarhie militara, fie pe cale pasnica fie pe calea armelor in contextul in care romanii se apropiau de Dunare. Burebista a fost ucis in urma unui complot. Statul s-a impartit in mai multe zone (4 sau 5).
Decebal 87-106 d.Hr. a reunit geto-dacii insa statul format nu a fost la fel de mare ca cel din vremea lui Burebista.
Romanizarea- patrunderea civilizatiei romane, culturii materiale si spirituale in toate compartimentele vietii dacilor. In secolul I i.Hr. I d.Hr. – contactele intre geti si lumea romana se intensifica = romanii ajung la Dunare (au luat in stapanire toata zona balcanica).
1. Secolul I i.Hr. – I d.Hr. reprezinta si etapa preliminara a romanizarii in care geto-dacii imprumuta de la romani cultura materiala (moneda, arme s.a.).
Cucerirea: Dobrogea in 16 d.Hr. este anexata Moesiei (provincie Romana din dreapta Dunarii), pana in 602=> Dacia, provincie romana pana in 271-275 (retragerea aureliana).
2. Romanizarea proriu-zisa
Romanizare rapida, profunda si ireversibila; factorii romanizarii:
· administratia (guvernatori de provincie) impuneau limba latina;
· armata ramane in provincie (450 000 de soldati);
· veteranii (soldati lasati la vatra) au prezentat un rol important in romanizare intrucat unora li se atribuiau functii administrative (primar al unei zone), altii primesc bani si sunt impropietariti cu pamant in zona cucerita, primesc si cetatenie, au si dreptul de a se casatorii;
· colonistii: Traian a adus o multime de oameni deja romanzati pentru a popula orasele si in sate pentru a lucra ogoarele;
· urbanizarea- construiesc orase (dupa modelul Romei care are biblioteci, terme), mai ales in timpul lui Hadrian, urmas al lui Traian. Exemple: Drobeta, Napoca, Apulum.
· Activitate economica: interese pentru minele din Apuseni.
· Viata culturala: in Dacia romana exista scoli, se invata in limba latina, romanii si-au impus normele de drept: constitutia Antoniniana.
· Religia: s-a produs un sincretism religios. Interpretatio romana: adorare acelorasi zei sub nume romane.
3. Romanizarea continua in conditiile migratiilor; sunt romanizati si dacii liberi.
Dupa retragerea aureliana exista o continuitate a vietii daco-romane. Dacia avea aproximativ un milion de oamnei si nu ar fi putut sa migreze sute de kilometri si exista dovezi arheologice ale vietii daco-romane dupa 275.
Etnogeneza romaneasca
- Sinteza daco-romana-> dacii sunt romanizati, primesc cultura romana.
- „topirea” / asimilarea migratorilor in masa romanicilor.
Etnogeneza se incheie catre secolul VIII-IX. Limba romana este urmasa limbii latine vulgare.
Descendenta romana si latinitatea limbii romane. Continuitatea daco-getilor, daco-romanilor= unitatea de neam.
Romanii in izvoarele medievale timpurii
- Apar primele marturii despre romani in spatiul Bizantin: Mauricius „Strategikon” secolul VII : „datorita limbii, locuitorii de aici sunt numiti romani”
- La doua secole dupa Mauricius, Constantin al VII-lea (secolul al X-lea) ii numeste tot romani.
- Vlahi, valahi au fost numiti mai tarziu in secolul X de catre Vasile al II-lea Macedoneanul, imparat Bizantin. Vlah- un preslav, popor de origine romana.
- „Gesta Hungaronum” secolul al XII, cronica ungara a lui anonimus, sunt amintiti vlahii.
- Secolul XII Simon de Keza: vlahi, pastorii romanilor au ramas.
- Motivul pentru care poporul autohton al spatiului romanesc este acela ca nu prezentau nimic care sa atraga atentia (nu aveau nici organizatie militara, nu erau structurati ca un stat).
Umanistii
- Se afirma tot mai mult ideea romanitatii.
- Apar statele medievale romanesti. Amenintarea otomana (sunt implicate in conflictele antiotomane si statele romanesti).
Reprezentanti ai umanismului (italieni): Poggio Bracciolini- primul care afirma originea noastra romana ( secolul al XV-lea), Eneas Silvio Piccolomini (a fost papa Pius al II-lea),Flavio Biondo, Antonio Bonfini.
Romanii: Nicolaus Olahus „Hungaria” – primul care sustine unitatea de neam, limba, origine a romanilor.
Carturari romani (cronicari)
Secolul al XVI-XVII-lea cultura romana se emancipeaza de slavonism =>afirmarea limbii romane. Preocupare pentru origine si limba.
Grigore Ureche secolul al XVII-lea „Letopisetul Tarii Moldovei” .
Miron Costin secolul al XVII-lea „De neamul moldovenilor”.
Stolnicul Constantin Cantacuzino „Istoria Tarii Romanesti” afirma ca dacii au dainuit sub stapanirea romana.
Dimitrie Cantemir „Hronicul vechimei romano-moldovlahilor” se concentreaza asupra originii pur romane a romanilor : a sustinut exterminarea totala a dacilor.
Etnogeneza si romanitatea romanilor, disputa politica.
Disputa depaseste sfera istoriei si devine o problema politica a.i. romanii isi organizeaza revendicarile in Transilvania- cuceritorii organizeaza statutul inferior al romanilor.
Pana in secolul al XVII-lea continuitatea daco-romanailor nu a fost pusa la indoiala. Exceptie: Istvan Szamoskozy, carturar maghiar mentioneaza intr-o lucrare anterioara lui Mihai Viteazul „romanii sunt urmasii romanilor”.
Dupa unirea de la 1600 a lui Mihai Vitezul isi schimba parerea „nu putem fi urmasii romanilor”. Polizarea problemei in secolul al XVIII-lea in contextul afirmarii luptei nationale a romanilor. Inseamna ca unitatea, continuitatea de neam a romanilor incepe sa devina arma potenta a romanilor pentru a-si apara originea.
Se confunda teoria imigrationista (Franz Josef Sulzer, Johann Christian Engel, ) cu scoala ardeleana spre sfarsitul secolului al XVIII (scoala ardeleana sustinea latinitatea limbii romane pentru a cere drepturi), scoala latinista (vorbea de originea pur romantica a romanilor – scop :cererea de drepturi – revendicarile romanilor).
Teoria lui Sulzer a fost reluata cu si mai multa tarie de Robert Roesler 1871 „Studii romanesti”. Idei prezentate: dacii au fost exterminati se romani; vechea toponimie a disparut; romanizarea nu s-ar fi putut realiza in 165 de ani; toti locuitorii Daciei au parasit provincia; populatia romana si limba s-au format la sud de Dunare: lipsesc cuvinte germanice lasate de goti = fals, unele cuvinte sunt de origine germanica).
Dialectele daco-roman si macedo-roman se aseamana- se justifica prin faptul ca venirea romanilor a romanizat intreaga zona, venirea slavilor a rupt romanizarea.
Contraargument: existenta cuvintelor comune se datoreaza substratului traco-dagic.
Principalele idei ale imigrationistilor
- Dacii au fost exterminati ca popor. Contraargumente: exista dovezi arheologice ale continuitatii dacilor; in istorie, romanii nu au ucis niciodata un popor cucerit, nu aveau intentia de a-i ucide intrucat era mai practic daca ii exploatau.
- Disparitia vechii toponimii dace. Contraargument: s-au pastrat toponime- exemple: Potaisa, Piret, Maris-> Mures.
- Romanizarea nu s-a putut realiza in cei 165 de ani. Contraargument: au existat aproximativ 6 generatii in acea perioada, au avut suficient timp pentru a-si insusi limba.
- Toti locuitorii Daciei au parasit provincia prin retragerea aureliana. Contraargument: niciun izvor nu vorbeste despre un transfer de populatie la sud de Dunare si e putin probabil ca o populatie statornica apreciata la circa un milion de oameni sa fi plecat pur si simplu.
- Poporul roman si limba romana s-a format la sud de Dunare deoarece: lipsesc din limba romana elemente germanice; exista elemente comune in limba romana si albaneza; dialectele daco-roman si macedo-roman se aseamana; influenta slava a fost posibila numai la sud de Dunare unde romanii devin ortodocsi si preiau limba slavona in cultura.
Contraargumente: elemente germanice- putine cuvinte au fost preluate de la germani, putine pentru ca dacii erau mult mai dezvoltati (cult) decat gotii. Gotii si gepizii nu au convietuit mult cu dacii. Contactele acestora nu au permis o sinteza prea mare; elemente comune intre romana si albaneza- substratul traco-dacic. Tracii nu erau numai nord-dunareni ci si sud-dunareni. Atat albanii cat si romanii sunt indo-europeni deci este normal ca intre cele doua sa existe cuvinte comune; dialectele daco-roman si macedoroman- traco-dacii romanizati pe un teritoriu care cuprinde si sudul Dunarii. Fac parte si aria romanitatii orientale.
- Lipsa izvoarelor istorice care sa ateste existenta romanilor la nord de Dunare inainte de secolul al XIII-lea. Contraargumente: nu lipsesc izvoarele, sunt doar mai tarzii si putine. Se omitea ceea ce spunea „Gesta Hungaronum”: au gasit slavi,bulgari si vlahi.
Bogdan Petriceicu Hasdeu publica in 1860 un studiu intitulat „Pieritau dacii” in care combatea ideile lui Roesler, teoria imigrationista dar si exagerarile latineti ale scolii ardelene. El sustinea ca motivul pentru care nu suntem urmasi puri este acela ca romanii au adus si alti colonisti de alta etnie in afara de cea romana.
Xenopol „Teoria lui Roesler. Studii asupra staruintei in Dacia traiana” sustine continuitatea dacilor dupa 106. In 271 „popoarele nomade se stramuta inaintea unei navaliri, cele asejate raman lipite de teritoriul lor si navalirea trece peste ei”.
Dimitrie Onciul sustine ca ne-am format ca popor atat in stanga cat si in dreapta Dunarii.
Istoriografia comunista
In primii ani ai regimului comunist, sub presiunea sovietica au fost preluate in istoriografia romaneasca teoriile staliniste despre:
- Caracterul imperialist al stapanirii sclavagiste romane.
- Importanta civilizatoare a slavilor in istoria Europei.
- Minimalizarea rolului civilizatiei romane.
- Exagerarea rolului civilizatiei geto-dacice.
