1918 nu inseamna sfarsitul tuturor crizelor – apar mari dificultati. Exemplu: tratatele de pace = o prima sursa care afecteaza democratia. Tratatele au fost impuse nu negociate. Germania considerata singurul responsabil al declansarii conflictului. Serioase probleme economice si sociale (scaderea dramatica a productiei).
Abandonarea democratiei, ideologiei si regimului politic totalitar. Multi privesc spre ofertele totalitare. Imediat dupa razboi apar miscari politice fasciste.
Caracteristici: ideologii antiliberale, antidemocratice, anticomuniste, ultranationale: xenofobe, antisemite. Regimuri de dreapta in Ungaria si Italia (1921 – Mussolini. Dupa ce bolsevicii au preluat puterea in 1917 partidele comuniste au aparut pe toate continentele). Regimuri comuniste decat in doua state (U.R.S.S., Mongolia).
Regimul totalitar isi propune sa controleze si sa imobilizeze intreaga societate.
Partidele comuniste formau o organizatie politica bine integrata, coordonata de Moscova (comintern) – simple filiale, partidele aflate in alte tari. Partidele erau instrumente de spionaj.
Regimurile totalitare interbelice au avut interese si modalitati de manifestare comuna. Si-au justificat practica politica prin nevoia de a aplica ideologiile pe care se sprijina, partid unic (stat) si conducatorul suprem, institutionalizarea terorii (politie politica- Gestapo= Germania), folosirea propagandei pentru glorificarea conducatorului suprem, indoctrinarea populatiei si mobilizarea sa, nu mai functioneaza principiul separatiei puterilor. Toate ideologiile totalitare pun interesele colectivitatii deasupra intereselor individuale.
Elemente specifice:
· Stalinismul- ca ideologie a regimului comunist din U.R.S.S. se baza pe principiile fundamnentale ale marxism-leninismului si avea ca tinta finala construirea comunismului.
Statul si-a impus controlul si in economie, proprietatea privata fiind desfiintata. In ultima etapa a constructiei noii societati- comunismul, atat statul cat si clasele sociale urmau sa dipara. Pe plan extern, ideologia comunista a imbracat forma internationalismul proletar.
· Fascismul- baza doctrinei fasciste era natiunea. Fascistii italieni au pus accent pe promisiunile de restaurare a onoarei nationale. Fascistii considerau ca natiunea este un organism viu, ca statul natiune isi are viata sa proprie diferita de cea a indivizilor pe care il compun. Fascismul a organizat statul dupa principiile corporatismului. In 1927 s-a adoptat „Carta muncii” prin care productia si salarizarea su fost incredintate unor corporatii formate din reprezentanti ai patronilor, sindicatelor fasciste si partidului. Corporatiile erau menite sa asigure prosperitatea tuturor categoriilor sociale.
· Nazismul- ideologia nazista gravita in jurul conceptului de rasa superioara. Poporul nazist se indentificase cu rasa superioara – pentru Hitler staul totalitar trebuia sa apere aceasta comunitate rasiala de elemente impure si inferioare (evrei, tigani) si sa asigure arienilor spatiul vital necesar proprii dezvoltari. Razboiul a devenit instrumentul prin care a fost pusa in aplicarea ideologia nazista. Dupa 1945 competitia dintre democratie si totalotarism a continuat. Daca regimurile fasciste si naziste s-au prabusit, in schimb regimul comunist s-a extins in toata jumatatea estica a Europei, apoi in China si in alte cateva state (din Asia sau America).
In multe state, puternice miscari antisovietice chiar anticomuniste s-au manifestat de la mijlocul anilor 50.
Dupa anii 70 falimentul economic al sistemului comunist, incapabil sa satisfaca nevoile de baza ale populatiei si sa renunte la reprimarea contestatiilor, a devenit evident.
Razboiul rece = expresie a luptei dintre democratie si totalitarism.
In interiorul tratatului de la Varsovia continua confruntarea dintre comunisti si populatia doritoare de libertate.
