Natiune
Exista astazi doua definitii acceptate pentru termenul natiune, una etnica si una civica sau cetateneasca. Cea etnica pune accentul pe unitatea lingvistica, culturala si istorica comuna. Pe cand cea cetateneasca pune accent pe vointa rationala a membrilor unei comunitati de a trai impreuna.
Pentru cea etnica sunt necesare elemente precum: radacini comune, mostenirea ( a aceleasi istorii si culturi), regula majoritatii etnice (mai ales in secolul al XIX-lea), natiunea creeaza persoana. Pentru cea civica sunt necesare elemente precum: legea (acceptarea acelorasi legi), este o alegere a persoanei, atasament rational, unitate prin comsimtamant rational, persoana creeaza natiunea.
Ideea nationala (in sens etnic) a contribuit la formarea statelor moderne in secolul al XIX-lea. Secolul al XIX-lea a fost „secolul nationalitatilor, avand ca dominanta lupta pentru afirmarea identitatii nationale.
Miscari nationale in prima jumatate a seolului al XIX-lea
Ideea de libertate s-a asociat cu cea de natiune in sens etnic => s-a creat o solidaritate care a impins Europa spre revolutia de la 1848. Pana catre 1850 s-a afirmat nationalismul romantic. Nationalistii romantici porneau de la istorici (romani).
Miscari nationale
Lupta grecilor pentru independenta 1829.
Constituirea unor societati secrete in Italia, Spania, lumea germana, in Tara Romaneasca (fratia Nicolae Balcescu 1843).
1830- Belgia isi proclama independenta fata de Olanda (au fost unite de congresul de la Viena in Timpul lui Napoleon).
Obiectivele nationale au avut un rol important in declansarea revolutiilor de la 1848.
Unificarea nationala
a) Unirea Principatelor
Revolutia de la 1848 a avut un asemenea obiectiv (care nu a fost decat peste cativa ani intr-un context international favorabil: 1858 Marile Puteri discuta problema unirii; 1585 ofera romanilor o unire trunchiata / pe jumatate).
1859 speculand prevederile conventiei de la Paris in ambele principate, este ales domn, Cuza.
b) Unirea Italiei
La mijlocul secolului al XIX- in mai multe etape, pe mai multe cai (actiuni revolutionare, diplomatie, razboi).
c) Unificarea Germaniei
S-a realizat prin razboi in jurul Prusiei.
3 razboaie: unul cu Danemarca in 1864. Altul cu Austria in 1866- exista o rivalitate. Un al treilea cu Franta 1870- 1871.
Ideea nationala intre 1871 si primul razboi mondial
Ideea nationala si-a schimbat partial continutul.
Unele state-natiune, odata formate promoveaza un alt tip de nationalism, un nationalism al cuceririi si dominatiei, care creeaza ierarhii intre natiuni.
Astfel se justifica atat existenta imperiilor multinationale cat si politica lor.
Sovinism = convingerea ca o natiune este superioara alteia. Sovinismul a aparut dupa 1870 in Franta. Acesta este periculos pe motiv ca duce la razboaie (in cazul in care este permisa dezvoltarea sa).
Confruntarea intre nationalismul libertatii si cel al dominatiei a condus la razboiele balcanice si cel putin partial, la declansarea celor doua razboaie mondiale.
Sfarsitul primului razboi mondial a insemnat triumful dreptului popoarelor la autodeterminare (disparitia Imperiilor multinationale).
Desavarsirea statelor nationale existente . Exemplu: Romania.
Nationalismul interbelic
Pacea de la Versailles a recunoscut aspiratiile nationale numai pentru invingatori. Drept consecinta s-a nascut dorinta de revansa a invinsilor, ultranationalismul ideologilor fasciste (ale lui Mussolini, Hitler etc.) -> al doilea razboi mondial.
Dupa 1945 ideea de natiune etnica a inceput sa intre intr-un con de umbra (pentru ca era asociata conflictelor).
S-a dezvoltat ideea de natiune civica ce ignora natiunea etnica si evidentieaza calitatea de cetatean. Crearea U.E. nu a solutionat inca problematica nationala, a creat in schimb o noua problema= in ce masura se respecta identitatea nationala a cetatenilor U.E. si cum se poate stabili un echilibru.
Romania moderna. Majoritate si minoritate a politicii culturale si romanii din afara granitelor
Romanii din afara granitelor au drept aspiratii: impiedicarea politica a deznationalizarii; sa participe la viata politica; unirea cu Romania.
Romanii din Transilvania pana la 1866 a facut parte din Imperiul Austriac. Dupa 1875 (cand s-a instaurat dualismul austro-ungar) Transilvania este anexata Ungariei => situatia romanilor s-a agravat datorita unei intense politici de maghiarizare.
Lupta romanilor
Mijloace politice: partidul national roman din Transilvania si PNR din Banat au fost infiintate in 1869 si unite in 1921. 1892 a fost redactat Memorandumul care respingea anexarea la Ungaria si revendica autonomia.
Lupta culturala: presa a avut rol important : Gazeta Transilvaniei, societati culturale (astra) 1861, creatia literala, locuitorii Transilvaniei au mentinut legatura cu Tara Romaneasca.
Bucovina – ducat 1775 anexata Austriei, germanizata, lupta culturala: presa ( Glasul Bucovinei); societati culturale, aniversari istorice (serbarile de la Putna), lupta politica (PNR 1892)
Basarabia 1812 anexata. Politica de deznationalizare este intensa. Lupta nationala a intampinat probleme dificile. Presa: Cuvant moldovenesc. Biserica rol important in mentinerea constiitei nationale.
Forme de sprijin si solidaritate cu romanii aflati sub dominatie straina.
Sprijin moral si material pe diferite cai:
Statul roman nu l-a putut sprijinii deschis deoarece Austria ar fi interpretat ca un amestec in treburile interne (Bucovina).
Rusia era considerata principala amenintare pentru Statul roman si astfel nu au putut sprijinii Basarabia.
Dupa 1918 a avut loc Marea Unire . Dincolo de Granitele tarii mai existau aproximativ un milion de romani.
Au fost incheiate intelegeri diplomatice cu Turcia, Grecia , Iugoslavia, Cehoslovacia prin care Romania dorea sa obtina angajamente ale respectarii nationalitatii.
Dupa 1940, Romania pierde parti importante teritoriale, unele au revenit (Transilvania) altele nu (Basarabia si Bucovina).
Deportari masive ale populatiei romane (exista romani in apropierea raului Amur) in Siberia sau Kazahstan.
Diversitate etnica si confesionala. Solutii politice
Inainte de 1918 cele mai numeroase minoritati in Romania erau evreii (prezenti inca din Evul Mediu) si rromii (dupa 1934 s-au in masa pentru ca multi s-au refugiat din Imperiul Tarist).
Fiind straini nu au avut dreptul la proprietati, nu au avut drepturi politice, la constitutia din 1866 nu le-a fost acordat dreptul de cetateni.
Dupa 1878 sub presiunea Marilor Puteri statul roman a acceptat impamantenirea individuala (cetatenie). 1816 putini dintre evrei se bucura de drepturi politice.
Rromi:
Dupa constituirea statului roman si prima constitutiei (1866) sunt in continuarea marginalizati.
Minoritati dupa 1918 – Marea Unire
Au loc modificari importante in privinta aspectului etnic si confesional.
Unele minoritati (ungurii) au suportat greu schimbarea statului lor dupa 1918. Altii au suportat mai usor pentru ca schimbarea de statut nu a fost fost atat de dramatica.
Romania doreste sa se consolideze, asigura drepturi egale minoritatilor cu ale majoritatilor, legislatia romaneasca este in concordanta cu viziunea europeana. Au existat totusi tensiuni, cele mai multe legate de antisemitismul romanesc.
Antisemitismul = expresia cea mai vizibila a exclusivismului.
Statul si minoritatile dupa 1945
Dupa 23 august 1944 a fost abolita legislatia antisemita, a avut de suferit minoritatea germana (deoarece a fost acuzata in bloc ca a colaborat cu Germania nazista). 70- 80 000 de germani au fost deportati in URSS.
Dupa 30 decembrie 1947 regimul comunist , ostil diversitatii a actionat printr-o maniera nivelatoare.
Au avut de suferit:
- Unele minoritati religioase (Biserica greco-catolica, care a fost chiar interzisa).
- Multi evrei au emigrat imediat dupa razboi 1945- 1952 – au plecat aproximativ 150 000 evrei. Astazi mai sunt cateva mii de evrei, a disparut aproape complet minoritatea germana emigrata dupa 1967. Minoritatea maghiara nu a emigrat - cea mai numeroasa comunitate etnica dupa romani.