Sofisme si paralelisme

Sofismele reprezinta erori atat  formale cat si materiale cu un grad ridicat de intentionalitate cu scopul de a insela adversarul pentru propriul avantaj.

Paralogismele sunt erori formale facute fara intentie dar eroarea promovata stricta esentialul unui rezultat viabil.

               

Tipuri de sofisme

1. Sofismele de limbaj apar din cauza folosirii gresite a termenilor.

Acestea se subimpart in:

a. Echivocatia - folosirea eronata ca sens a unui termen important dintr-o fraza.

b.  Amfibolia - atunci cand o expresie sau un termen este ambiguu din punct de vedere sintactic.

 

2. Sofismele circularitatii – determinata de presupunerea ca ceea ce urmeaza a fi argumentat este adevarat oricum.

Se subimpart in:

a. Argument circular (petitioprincipii) adica  o propozitie este adevarata daca e adevarata.

b. Afirmarea repetata – atunci cand se incearca inocularea unei idei prin repetarea ei obsesiva.

 

3. Sofismele de relevanta – bazate pe faptul ca desi premisele sunt adevarate ele nu sunt relevante pentru concluzie. Se subimpart in:

a. Argumentum ad hominem - atunci cand se ataca persoana si nu ideile persoanei.

b. Argumentum ad verecundiam – adica se face apel la o falsa modestie.

c. Argumentum ad populum – prin care se intaresc spusele unei persoane facandu-se apel la multime.

d. Argumentum ad misericordiam – prin care se face apel la mila.

e. Argumentum ad baculum- se face apel la bataie. 

Silogismul este tipul fundamental de argument deductiv alcatuit din 3 propozitii categorice diferite si 3 termeni diferiti ( si care apar de exact 2 ori fiecare).
Francis Bacon este considerat a fi intemeietorul logicii inductive moderne care in esenta sa se ocupa cu studiul argumentelor bazate pe generalizare.
Top