Europa
Apele oceanice:
- In nord : Marea Barents, Marea Alba, Marea Baltica, Marea Nordului, Marea Manecii.
- In vest : Oceanul Atlantic.
- In sud : Marea Ligurica, Marea Tireniana, Marea Ionica, Marea Adriatica, Marea Egee.
- In sud-est : Marea Neagra, Marea Caspica.
Apele coontinentale:
- Rauri, lacuri, ape subterane.
Raurile si fluviile :
- In nord : Dvina de nord, Peciora (debite ridicate vara; se varsa in Marea Baltica), Sena, Loara, Garonne (debite ridicate tot anul; se varsa in Oceanul Atlantic).
- In sud : Ebro, Ron, Pad, Tibru (debit ridicat iarna cand ploua; se varsa in Marea Mediterana).
- In est: Volga, Ural (debit ridicat primavara; se varsa in Marea Caspica).
- In centru: Vistula se varsa in Marea Baltica, Dunare se varsa in Marea Neagra (regimul de scurgere reprezinta variatiile de debit ale unui rau sau fluviu pe parcursul unui an).
In Europa sunt 3 fluvii importante ca lungime si debit: Volga, Dunarea, Peciora, Ural.
Ghetarii:
- Montani la peste 3000 m altitudine- Pirinei, Caucaz, Alpii.
- De calota : polul nord, Islanda, Groenlanda.
Dunarea
Izvoraste din muntii Padurea Neagra din Germania.
Lungimea : 2860 km. Dunarea trece prin 10 state si 4 capitale Europene: Germania, Austria (Viena), Slovacia (Bratislava), Ungaria(Budapesta), Croatia, Serbia (Belgrad), Romania, Republica Moldova, Ucraina.
Cursul superior de la izvor pana la Bratislava. Innul este cel mai important afluent.
Cursul mijlociu de la Bratislava la Bazias (campia Panonica). Afluenti: zona de confluenta Belgrad. Debitul Dunarii se dubleaza prin aportul fluviilor: Tisa, Drava, Sava, Morava.
Cursul inferior. De la Bazias pana la Marea Neagra (1075 km pe teritoriul Romaniei).
In Romania Dunarea este impartita pe mai multe sectoare:
- Sectorul Bazias – Turnu Severin: defileul Dunarii 144 km (cel mai lung defileu din Europa).
- Sectorul Drobeta Turnu Severin – Calarasi (lunca Dunarii).
- Sectorul Calarasi – Braila (denumit si sectorul Baltilor). Curge de la sud la nord.
- Sectorul Braila – Marea Neagra (denumita si Dunarea maritima- pentru ca permite intrarea navelor cu un pescaj mai mare de 7 metri).
La intrarea in tara debitul Dunarii 5560 metri cubi pe secunda, la Patrauceanca 6470 metri cubi pe secunda. 910 m cubi pe secunda primeste pe teritoriul Romaniei.
Legatura dintre Marea Neagra si Marea Nordului se realizeaza prin canalul Dunare-Main-Rin.
Marea Neagra
Mare de tip continental (intercontinentala). De aproximativ doua ori mai mare decat suprafata Romaniei.
Tari pontice: Romania, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Turcia, Georgia. Constanta cel mai mare port. Istambul cel mai mare ca numar de locuitori. Legatura cu Oceanul planetar este dificila si se realizeaza prin stramtoarea Bosfor si Dardanale ( Marea Marmara intre cele doua stramtori), Marea Mediteraneana, Stramtoarea Gibraltar.
Curenti circulari (de suprafata) sens invers acelor de ceasornic. Au ajutat la formarea lagunelor, limanelor, deltei si grindurilor.
Curenti de schimb sau de compensatie (compenseaza deficitul de apa). Originalitatea Marii Negre consta in lipsa curentilor verticali => 2 straturi de apa. Pana la adancimea de 200 metri salinitatea apei este de 16-18 la mie. La altitudini mai mari de 200 metri salinitatea ajunge la 21-22 la mie. La aceasta adancime nu mai exista viata datorita hidrogenului de sulfat. Nivelul Marii Negre creste cu 1 mm pe an datorita bilantului hidrologic pozitiv. Elemente componente ale Marii Negre: peninsula Crimeea, Golful Odesa, insule (Serpilor, Sacalinul Mic si Sacalinul Mare), stramtoarea Kerch ce face legatura intre Marea Neagra si Marea Azov, fluvii (Nistru, Nipru, Don).
Lacurile
La munte:
- Lacuri naturale
- La altitudini mai mari de 2000 de metri sunt lacuri glaciare (circuri glaciare umplute cu apa). In Muntii Rodnei: lacul Lala, Buhaescu. Muntii Meridionali: lacul Bucura cel mai mare, Zagoana- cel mai adanc (Parang). In Europa: Ladoga si Onega.
- Lacuri vulcanice
- lacul Sfanta Ana- masivul Puciosu. In Europa: Albano, Bolsena- Italia.
- Lacuri de baraj natural
- Lacuri pe formatiuni calcaroase
- lacul Varasoaia (Apuseni).
- Lacuri tectonice
- cel mai important lacul Balaton (Ungaria).
- Lacuri pe formatiuni de gips
- lacul Invartita de la Nucsoara.
La deal
- Lacuri pe formatiuni de calcar
- lacul Zatonul, Ponoarele.
- Lacuri pe formatiuni de sare
- lacul Ocna Sugatag Costui, Lacul Ursu (Sovata).
Campie
- Limane fluviatile
- Snagov, Caldarusani (valea Ialomitei), Bugeac, Oltina.
- Lagune: Razin-Sinoe (Golovita, Zmeica), Siutghiol.
- Limane maritime
Crovuri- formate prin tasare si sufoziunea loessului.
- Lacuri
- Ianca, Movila Miresii, Plopii, Costea.
- Lacuri de lunca si delta
- Bistret, Suhaia, Fortuna, Matita.
Lacuri antropice
- Hidroenergetice
- la munte debit mare, panta abrupta, albie ingusta. Lacuri: Vidra pe Lotru, Vidraru pe Arges, Stanca Costesti pe Prut, Izvorul Muntelui pe Bistrita.
- Iazuri construite pentru piscicultura, irigatii.
- Aceste lacuri se gasesc in campia Moldovei si Transilvaniei.
- Helesteele
- Lacuri de agrement si aprovizionare
- Tei, Floreasca, Colentina, Firiza, Ceauru, Pucioasa.
Raurile din Romania
Dispunere radiar-concentrica.
Siret cel mai mare ca debit 222 m pe secunda. Mures cel mai lung 767 km.
Grupa raurilor de vest si nord-vest
- Colectorul principal Tisa.
- Afluenti: Viseu, Iza.
- Somes se formeaza prin unirea Somesului Mic (muntii Apuseni- trece prin Cluj) cu Somesul Mare (muntii Rodeni) la Dej. Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb. Mures- afluenti Tarnava Mica si Mare, Aries, Ampoi, Sebes, Strei, Bega (muntii Poiana Rusca).
Grupa raurilor de sud
- Colectorul principal Dunarea.
- Timisul- se varsa in Dunare pe teritoriul Serbiei. Barzava, Nera, Cerna, Jiu- afluent Motru (din dreapta), Gilort ( din stanga), Oltul – afluent Lotru, Topolog (din dreapta), Oltet (din stanga), Vedea si Teleorman, Arges- afluent Dambovita, Ialomita- afluent Prahova, Calmatui.
Grupa raurilor de N-E
- Principalii colectori Siret, Prut.
- Siret
- afluenti: Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Buzau, Barlad.
- Prut- Jijia- afluent Bahlui.
Grupa raurilor dobrogene
- Telita, Taita- se varsa in lacul Babadag.
- Slava, Casimcea.
