Definirea logicii

Logica asa cum o cunoastem astazi ca stiinta de sine statatoare nu a existat pana la Aristotel, exista numai o arta a conversatiei denumita dialectica, dar care in zilele noastre semnifica altceva.

Logica a aparut ca reactie la curentul sofist si prefigura intemeierea gandirii umane pe anumite principii si legi proprii.

 

Acum distingem 3 orientari ale logicii:

1.Logica traditionala (aristotelica) care se ocupa cu analiza formelor elementare ale gandirii umane fiind initiata de Aristotel insusi.

2.Logica axomatizata (matematica) care se ocupa in principal cu relatiile ce se stabilesc intre conjunctie si disjunctie (intelesi fiind acestia ca operatori logici proportionali) precum si cu transpunerea limbajului cotidian sau uzual in limbaj matematic. Acest tip de logica a fost inaugurat de August de Morgan.

3.Logica simbolica (contemporana) initiata de Gottlob Frege si care se ocupa cu analiza semiotica a limbajului uman. Opera sa a fost desavarsita de Rudolf Carnap care afirma ca „fiecare identitate umana trebuie sa isi aiba propria sa logica”.

In acelasi context putem vorbi de urmatoarele logici contemporane:

a.Logici aletheice (gr. alethea = starea de neascundere a adevarului) , care se ocupa cu stabilirea probabilitatii de adevar al unui obiect al gandirii.

b.Logici deontice (gr. deonthos = ceea ce trebuie), care se ocupa cu normele juridice in special.

c.Logici epistenice ( gr. epysteme = cunosterea adevarata) care se ocupa cu relatia dintre stiinta si religie.

Silogismul este tipul fundamental de argument deductiv alcatuit din 3 propozitii categorice diferite si 3 termeni diferiti ( si care apar de exact 2 ori fiecare).
Francis Bacon este considerat a fi intemeietorul logicii inductive moderne care in esenta sa se ocupa cu studiul argumentelor bazate pe generalizare.
Top