Clasificarea - caracterizare generala

Clasificarea este operatia logica prin care notiunile sau obiectele sunt grupate in baza anumitor criterii in clase din ce in ce mai generale.

Componenta clasificarii:

a.       Elementele clasificarii – adica obiectele sau clasele de obiecte care urmeaza sa fie supuse operatiei de clasificare.

b.      Criteriul clasificarii – adica elementele prin intermediul caruia lucram diversele niveluri ale clasificarii.

c.       Clasele obtinute in urma procesului de clasificare care sunt din ce in ce mai generale.

 

Corectitudinea in clasificare depinde de clasificarea a cinci reguli:

1.       Clasificarea presupune numai 3 elemente: notiunile date (clasele sau obiectele care urmeaza sa fie clasficate), clasele obtinute si criteriul clasificarii.

2.       Clasificarea trebuie sa fie completa adica sa nu lase rest (fiecare obiect obtinut in urma clasificarii trebuie sa se regaseasca intr-o clasa de obiecte).

 

In cazul nerespectarii acestei reguli apar urmatoarele erori:

a.       Clasificarea este incompleta – adica nu toate obiectele obtinute se regasesc intr-o clasa.

b.      Clasificarea este prea abundenta adica apar elemente straine de obiectul clasificarii.

 

3.       Pe aceeasi treapta a clasificarii intre clasele astfel obtinute trebuie sa existe un raport exclusiv de opozitie (contradictie si contrarietate).

4.       Criteriul clasificarii trebuie sa fie unic pentru fiecare treapta sau nivel al acestuia.

5.       Regula omogenitatii care afirma ca asemanarile dintre obiectele unei clase trebuie sa fie mai importante decat deosebirile dintre acestea.

 

 

Forme ale clasificarii

Distingem urmatoarele forme ale clasificarii:

1.       Dupa numarul de clase obtinute:

a.       Clasificari dihotomice (gr. Dyho=doi) – adica numarul de clase obtinute este de cel mult doua.

b.      Clase politomice – numarul claselor obtinute este de cel putin doua.

 

 

2.       Dupa importanta criteriului folosit:

a.       Clasificare naturala – in care criteriul favorizeaza enuntarea trasaturilor esentiale, naturale si stiintifice ale elemetelor clasificarii.

b.      Clasificare artificiala sau pragmatica (gr. Pragme= actiune) in care criteriul exprima doar acele trasaturi utile omului.

 

3.       Dupa operatiile folosite

a.       Clasificari nominale – in care se numara elementele ori clasele obtinute.

b.      Clasele ordinale – in care pe langa numararea  claselor obtinute este realizata si o ierarhizare a acestora. 

Silogismul este tipul fundamental de argument deductiv alcatuit din 3 propozitii categorice diferite si 3 termeni diferiti ( si care apar de exact 2 ori fiecare).
Francis Bacon este considerat a fi intemeietorul logicii inductive moderne care in esenta sa se ocupa cu studiul argumentelor bazate pe generalizare.
Top