Tesuturi vegetale si animale

Definitie: tesutul este o grupare de celule cu aceeasi forma si structura, care indeplineste aceeasi functie.

• Localizare: in organismele pluricelurare.
• Celula -> tesut -> organ -> organism
• Stiinta care se ocupa cu studiul tesuturilor se numeste histologie.

Tesuturi vegetale

Clasificare: dupa forma celulelor - parenchimatice (cu celule izodiametrice); prozemchimatice (cu celule alungite). Dupa gradul de diferentiere celulara - meristematice (cu celule tinere); definitive (cu celule diferentiate). Dupa origine- primare (din meristeme primare); secundare (din meristeme secundare). Dupa prezenta continutului celular - vii; moarte. Dupa rol - asimilatoare; formative; depozitare; absorbante; mecanice; secretoare; protectoare; aerifere; conducatoare; senzitive; de miscare.

Tesuturi formative (embrionare, meristematice)

Etape in dezvoltarea plantei: celula - ou - embrion (tesuturi embrionare) - tesuturi definitive.

Origine: din embrion ­

• Cotiledoane - > frunze
• Gemula - > tulpina
• Tigela - > hipocotil (zona de tranzitie de la structura radacinii la cea a tulpinii).
• Radicula - > radacina(radicula si gemula prezinta varf vegetativ si formeaza meristeme primare).
• - din meristemele primare (care determina cresterea in lungime) - > meristeme secundare (care determina cresterea in grosime).

Caracterele celulelor meristematice: tinere, mici, izodiametrice, citoplasma densa, nucleu foarte mare situat central, pereti foarte subtiri, celulozici; fara spatii aerifere; fara plastide colorate; fara substante de rezerva; vacuole vizibile.

Diviziunea celulelor: periclin anticlin

Clasificarea tesuturilor meristematice:

- dupa localizare in corpul plantei: embrionare (proembrion); apicale (apex radicular, apex caulinar); intercalare (discontinue - intre tesuturile definite din internodurile paielor; continue - asemanatoare cu doua inele concentrice).

- dupa origine: primare (apicale si intercalare discontinue) ce formeaza tesutul definitiv din structura primara a organelor; secundare (laterale, intercalare continue) ce formeaza tesutul definitiv din structura secundara a organelor axiale.

Tesuturi definitive

Origine: din meristeme.

Caracteristica principala: celulele nu se divid, tesuturile au roluri diverse.

Tipuri de tesuturi: tesuturi de aparare, tesuturi fundamentale, tesuturi conducatoare, tesuturi mecanice, tesuturi secretoare.

Tesuturile de aparare: localizare - la exteriorul organelor sau altor structuri. Apara impotriva agentilor nocivi, patogeni, impotriva animalelor, temperaturilor excesive. Au rol in cicatrizare. Tesuturile de aparare au origine dubla: scufia; rizoderma (stratul de celule din regiunea pilifera), exoderma, endoderma, epiderma (la exteriorul organelor aeriene).

Peridermul si ritidoma tesuturi de aparare secundara.

Tesuturi fundamentale (parenchimatice) pot fi: tesuturi de asimilatie, de depozitare pentru substante organice; tesut aerifer (stomatele); tesut acvifer = depoziteaza apa.

Tesuturi conducatoare: sunt de doua categorii: lemnoase (xilem) - vase lemnoase, fibre lemnoase, parenchin lemnos; liberiene - conduce seva elaborata (floen) formata din tuburi ciuruite, parenchin liberian, fibre liberiene.

Tesuturi mecanice: sustin si dau elasticitate plantei, fibre textile.

Tesuturi secretoare: pot fi externe (papile, glande digestive, nectarigene, salifere); interne (canale, buzunare, celule).

Tesuturi animale

Principalele tipuri de tesuturi animale sunt:

- tesutul epitelial, conjunctiv, muscular si nervos.

A. Tesutul epitelial - protejeaza organele sau captuseste cavitatea lor. Apara organismul. Secreta anumite substante. Pot indeplinii functii senzitive. Sunt avasculare ( nu au vase de sange).

Clasificare:- epiteliile de acoperire ( cu celule prismatice, cilindrice, cubice).

- epitelii glandulare: formeaza glandele endocrine, exocrine si mixte.

- epitelii senzoriale (se gasesc in mucoasa olfactiva, in urticula si sacula in mugurele gustativ).

B. Tesutul conjunctiv/ de legatura: hraneste alte tesuturi sau organe; da rezistenta organismului; leaga organele intre ele; apara organismul.

Alcatuirea tesutului conjunctiv: celule, fibre, substanta fundamentala- moale, semidura, dura, fluid (sangele).

Clasificare:

• - tesut conjunctiv moale: lax, elastic, adipos, fibros.
• - tesut conjunctiv semidur: intra in alcatuirea cartilajelor, formeaza oasele. Exemple: tesut osos compact (diafizele oaselor lungi); tesut osos spongios (in epivasele oaselor lungi) are ariole si trabecule (canale).

C. Tesutul muscular este format din celule fusiforme cu unul sau mai multi nuclei.

Tipuri de tesut muscular:

- tesut muscular striat (componenta muschilor scheletici, limba, laringele).

- tesut muscular neted (alcatuieste organele interne - stomacul, intestinele).

- tesut muscular cardiac (alcatuieste inima).

D. Tesutul nervos format din neuroni si celule gliale.

Legatura dintre neuroni se realizeaza prin sinapse. Celulele gliale hranesc neuronii si ii sustin.